trafic

 

luni, 30 aprilie 2018

Tulburătoarele mărturii ale unui fost legionar (VII)

0 comentarii



Pușcăria

Motto: Tinerii să-și mizeze viața pe patru lucruri: familie, profesie, dragoste de țară și credință în Dumnezeu. Să refuze aventura, violența și ura. Să nu uite ca oricît de mari le vor fi reușitele materiale în viață nimic nu vor reuși dacă vor fi niște mișei. (Zissu Bitaracu)


Întrebare: Domnule Bitaracu, înţeleg că aţi fost singurrul legionar fugit în Germania în septembrie 1941, care aţi înţeles să reveniţi în ţară în septembrie 1942 deşi aveaţi o condamnare de 15 ani! În timp ce eraţi în anchetă și aşteptaţi aprobarea rejudecării procesului, regimul Antonescu străbătea prima sa mare criză de după rebeliune. Pe de-o parte, în noiembrie-decembrie 1942 se produsee dezastrul de la Cotul Donului şi Stalingrad. Pe de alta, Antonescu, în decembrie 1942 se afla grav bolnav la pat, victimă a unei crize de malarie, din care medicii nu ştiau dacă va putea scăpa. Pentru eventuala sa succesiune se luaseră în vedere două nume Mihai Antonescu şi Gh. Brătianu. În aceste circumstanţe de criză, la Crăciunul lui 1942 Horia Sima fuge din Germania la Roma. Situaţia era atît de gravă încît în ţară Mihai Antonescu, Eugen Cristescu şi alți conducători iau două măsuri de prevedere: închid graniţele și fac o masivă arestare de legionari. Dupa unii atunci au fost trimişi în lagărul de la Tg. Jiu și în alte părţi 1.500 de legionari. Ce știţi despre toate acestea?

Răspuns: Tot ce ştiu este din relatările altora. Sima, probabil, încerca o combinaţie cu Mussolini. Spera într-o revenire la cîrmă - nu știu. Hitler însă îl readuce rapid în Germania. Încît din ianuarie 1943 legionarii din Reich sînt trimiși lagăre, cei mai mulţi la Buchenwald. Acolo SS-ul a făcut o serie de anchete privitor la intenţiile lui Sima. În plus - mi s-a povestit - legionarilor adunaţi pe un platou în faţa mitralierelor li s-a cerut, ultimativ, să accepte următoarele 1) Schimbarea denumirii Mişcării legionare în Partidul Naţional Socialist al Muncitorilor din România. Deci copie după denumirea partidului nazist. Renunţarea la creştinism ca pilon al doctrinei legionare. 3) Acceptarea înființării unui stat autonom german în Transilvania de sud în caz că nemţii îi aduc la cîrmă în ţară. 4) Continuarea războiului alături de Germania contra Rusiei.

Cu rare excepţii, sutele de legionari au refuzat primele trei puncte, dar au acceptat continuarea războiului alături de nemţi, contra bolşevismului. Dimineața nemţii au renunţat la intenţiile lor, iar legionarii au rămas în Buchenwald pînă la 23 august. Unii și după!

Întrebare: Domnule Bitaracu, prezenţa conducerii legionare în Germania la discreţia nemţilor oferea acestora un instrument de şantaj politic asupra lui Antonescu. Pe ideea „nu accepţi asta, atunci îl aduc pe Sima”. Aţi luat în vedere încă de atunci acest aspect? Vi se părea posibil un asemenea şantaj?

Răspuns: Da, acest aspect l-am perceput de la început ca o realitate, ca pe un pericol. Și pentru Legiune, dar şi pentru ţară. Nemţii nu agreaseră în mod real niciodată pe legionari. Nici pe vremea lui Codreanu, cînd Hitler a permis asasinarea sa de către Carol al II-lea. Fac menţiunea că există suficiente indicii conform cărora regele, în cursul vizitei făcute în Germania în noiembrie '38, cu cîteva zile înainte asasinarea lui Codreanu, a găsit un Hitler neutru și dezinteresat total de soarta Căpitanului și a Legiunii. Nemții vedeau în România o sursă de petrol şi o bază strategică importantă pentru planurile lor. El nu a agreat veleităţile de independenţă ale nici uneia din mişcările autentic naţionalist-patriotice, cum era și Legiunea. De altfel, opţiunea lui s-a vădit foarte clar cu ocazia aşa-zisei rebeliuni, cînd a permis lui Antonescu (şi i-a asigurat tot sprijinul) eliminarea legiunii. Despre adevăratele intenţii şi interese germane, am discutat şi la Rostock. De altfel, toţi vechii legionari ştiu foarte bine că nici Căpitanul nu avea o părere prea bună despre Hitler și nazişti.

Întrebare: Atunci cum explicaţi poziţia exprimată de Codreanu în campania electorală din decembrie 1937 cînd a lansat formula: ”În 48 de ore după biruința Mișcării Legionare voi pune țara pe Axa Roma și Berlin”?

Răspuns: Iată cum. Codreanu considera că principalul pericol pentru România Mare era Rusia bolșevică. Că puterile occidentale nu erau nici interesate și nici capabile să garanteze frontierele României. Că, prin urmare, singurul mod de a ne proteja cît de cît era să ne apropiem, din timp, de puterile Axei, care mai devreme sau mai tîrziu aveau să intre în luptă cu Kremlinul. Că politica de neutralitate era o utopie. Cînd în senatul legionar i s-a atras atenţia că o asemenea afirmație publică i-ar putea alunga multe voturi într-o ţară francofilă ca a noastră, Codreanu a replicat: „Cu atît mai mult sunt obligat să spun poporului din vreme cum văd eu politica și interesele țării. La urne eu nu vreau atît voturi, cît aştept un verdict al naţiunii asupra intenţiilor mele". Vă ntreb eu acum după atîţia ani: au avut vreo valoare garanțiile occidentului? Nici una! Ne-au vîndut lui Stalin fără nici o ezitare. A fost efectivă „neutralitatea" proclamată de Carol în 1939? Nicidecum! Și cine fost marele nostru pericol dacă nu Rușia bolsevică?!...

(interviu luat de Corneliu Dida, apărut în ziarul Telegraf, anul I, nr. 116, 30 iunie 1992)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comentariul dvs. așteaptă moderarea.