Un comentariu superb al lui Dragoș Pîslaru, ministrul Muncii

Mi-au atras atenșia două comentarii, pe Facebook, ale lui Dragoș Pîslaru, ministrul Muncii, referitoare la măsurile de stimulare a ocupării forței de muncă, adoptate de Guvern, ce vizează persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, angajatorii și românii din diaspora (vezi mmuncii.ro).

Dragoș Pâslaru spune, ca răspuns la articolul critic al lui Moise Guran din biziday:

”As avea cateva gânduri pe marginea interpretării propuse:
1) deși jurnaliștii au scos in evidența prima de instalare de 12.500 lei ca "vedeta" pachetului, in ordonanța sunt mult mai multe lucruri importante, printre care triplarea bugetului de măsuri active prin punerea in comun a banilor naționali cu cei europeni. Faptul ca vom avea un cadru unitar de politica de măsuri active, inclusiv pentru tinerii NEET, si vom evita crearea de proiecte fanteziste pe fonduri europene, gândite sa plătească staff-ul de partid sau rudele apropiate, este un progres evident. Si nimeni nu s-a gândit la o astfel de abordare pentru ca se ia caimacul la care am făcut referire mai sus.2) prima de instalare are dublu sens. Pe lângă cel sugerat de articol prin care vasluienii găsesc oportunități in vestul tării, exista un obiectiv de a ajuta investitorii care au nevoie de un bazin mai mare de forța de munca sa se ducă spre zone marginalizate, beneficiind de prime pentru toți ceilalți angajați de care ar avea nevoie. Astfel, presupunând ca ar avea nevoie de 400 persoane cu calificare redusă si de 100 cu calificare ridicată, ar putea sa meargă la Vaslui sa investească, relocând de peste tot din țara personalul calificat si beneficiind de 100 prime de instalare pentru acest scop. Astfel, investitorul poate gandi o soluție de locuire, având securizate costurile de chirie pentru cele 100 persoane. Împreuna cu MDRAP, urmează sa venim cu o strategie si lege pe locuire, prin care autoritățile locale sa fie încurajate de a oferi facilitați investitorilor ce doresc sa construiască locuințe de serviciu. Mai este de lucru, dar de cinci luni gândim la acest pachet si suntem pe drumul cel bun, zic eu ;-)”

Al doilea comentariu al lui Dragoș Pîslaru se referă la un articol critic din ”Logica economică”, pe care îl puteți citi aici.

”Am vazut articolul, cred ca este scris de Bogdan Glavan, pe care il apreciez pentru condeiul ascutit si viziunea bazată pe școala austriaca. Indiferent ce as fi propus ca măsuri active ar fi fost ca principiu contestat, pentru ca orice intervenție bazata pe subvenții a statului este considerată ineficienta si distorsionată de libertarieni. Daca însă plecam de la ideea ca lipsa de mobilitate, atat teritorială, cât si socială (schimbarea nivelului de trai) există un eșec de piața in societatea românească, atunci statul are temei sa intervină. Cât despre șomaj, cifrele oficiale nu reflecta si o parte importantă de oameni care nu mai sunt in evidențe si nici macar nu își caută activ loc de munca. Prin urmare, faptul ca avem o populație ocupată mică si un șomaj mai mare in realitate decât statisticile o spun, justifica pe deplin o intervenție statală.
Bun, acum dezbaterea pe argumente. Primo, in lipsa unei piețe de servicii sociale adecvată, statul încearcă sa ofere o plasa de siguranța (safety net) pasiva prin acordarea de beneficii. Evident nu e bine si nici eficient. Politicul nu a avut interesul de a oferi servicii sociale sau de a stimula mai bine servicii sociale private pentru ca prin oferirea de beneficii păstra o masa electorală de manevra, dependentă de alocații si indemnizații. Aici suntem de acord. Dar soluția nu este sa tăiem beneficiile cu totul, pentru ca deși in teorie funcționează, in practica vor suferi sau chiar muri oameni amărâți, care se târăsc de la o zi la alta primind aceste beneficii. Aici soluția este de a dezvolta serviciile gradual, încurajând privatul, atat ONG-uri cât si companii, pe zona de CSR (responsabilitate socială). Si in timp, cu accent pe preventie, dezinstituționalizare, profilate, management de caz, monitorizare, beneficiile vor rămâne cu o pondere din ce in ce mai redusă. Un prim pas de reforma a beneficiilor deja este făcut prin trecerea din 2018 la Venitul Minim de Inserție (VMI). O sa dau mai multe detalii saptamana viitoare când sper ca Parlamentul sa adopte proiectul de lege inițiat de Guvern in primăvara. Si atunci, daca ar fi inconștientă sa tai deodată beneficiile, ce poți face este sa stimulezi angajarea, adica exact ce face Ordonanța adoptată de Guvern. Din nou, teoria e una, practica e alta. Iar pentru cine nu crede din fotoliul confortabil de acasă, sa meargă in comunitățile vulnerabile marginalizate grad 3 si 4 si sa vadă cum le diminuează oamenilor acelora beneficiile fără sa ii condamne complet. Din păcate nu vorbim de blonde, ci de oameni amărâți si marginalizați. Care nu își pot vopsi parul ca sa aibe un trai decent. Si nici nu cred ca tentează pe cineva ca sa își producă o dizabilitate ca sa beneficieze indirect de măsurile active.
Secundo, haideți sa discutam despre prima de activare. Prin urmare, statul investește (atenție, nu cheltuiește ci investește) o suma de 500 lei pentru a atrage șomerii pe termen lung sa se angajeze. Macar trei luni. De ce atat? Pentru ca daca le ceri mai mult ii sperii. Si pentru ca după trei luni statul își recuperează banii investiți (nu mai plătește VMG si primește taxe). Iarăși, cine merge pe teren o sa constate ca oamenii amărâți, șomeri pe termen lung, au probleme in a se angaja si pentru ca sunt descurajati de o serie de obstacole de ordin psihologic (nu au cu ce sa se îmbrace decent, nu au bani de transport la locul de munca sau chiar nu au bani de adeverința medicală). O serie de lucruri pot părea derizorii, dar exista o jena reala, pe care speram sa o înlăturăm. Si încă un lucru care din păcate denota graba articolului de a critica repede ceva - prima de activare se oferă doar șomerilor pe termen lung, adica celor care au minim 6 luni de șomaj. Prin urmare, nu poti beneficia de primele acestea tot timpul. Si multe alte condiții artificiale sunt prevăzute de ordonanta, pe baza experienței Serviciului Public de Ocupare (ANOFM).
Concluzie: este ușor sa desființezi ceva, sa critici doctrinar si atat. Este mult mai greu sa vezi cu ochii tai realitatea si sa cumpănești bine o serie de măsuri active care sa dezvolte piața muncii.
Știm sigur sigur ca măsurile vor avea succes? Poate ca nu. Era mai bine sa nu facem nimic? Sigur nu. Avem temei sa intervenim in aceasta direcție pentru a dezvolta economia in mod sustenabil si a da o șansa im plus grupurilor vulnerabile? Categoric da!
Dar dezbaterea este buna si articolul menționat este o rara avis intr-o societate in care schimbul de opinii si argumente este înlocuit de invective, tabloide si exprimări copilărești de orgolii nemăsurate. De aceea mulțumesc Logica Economica pentru critici. Asa este firesc si asa putem progresa.”