trafic

 

marți, 31 martie 2015

Pelerinaj de Florii în capitală

0 comentarii
Bucureștenii sunt așteptați și în acest an să participe la tradiționalul Pelerinaj de Florii, organizat de Arhiepiscopia Bucureştilor și Patriarhia Română. Ca și în ceilalți ani, pelerinajul se desfășoară pe traseul Mănăstirea Radu Vodă – Catedrala Patriarhală, acolo unde vor fi întâmpinați de Patriarhul României, Preafericitul Părinte Daniel.

Pelerinajul de Florii rememorează Intrarea Domnului în Ierusalim, fiind deopotrivă o mărturisire publică de credință.

„Pelerinajul de florii este deja o tradiţie în peisajul duhovnicesc bucureştean. În acest an Pelerinajul de Florii va începe la ora 16:00 – 16:10, după ce va fi săvârşită, la momentul respectiv, Vecernia Floriilor şi bineînţeles sfinţirea stâlpărilor de către ierarhul desemnat - Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul - în Biserica Mănăstirii Radu Vodă. Pelerinajul continuă pe strada Radu Vodă, pe Bulevardul Mărăşeşti, pe Bulevardul Dimitrie Cantemir, intrând, să zic aşa, pe strada Bibescu Vodă îndreptându-se spre strada Şerban Vodă până în faţa Catedralei Mitropolitane Sfântul Spiridon Nou acolo unde obştea acestei sfinte catedrale va întâmpina pe cei participanţi la acest pelerinaj şi va fi săvârşită o scurtă slujbă, o ectenie întreită. Pelerinajul va continua pe strada Şerban Vodă, apoi pe mâna dreaptă pe strada Principatele Unite, pentru ca tot în dreapta să se intre pe Strada Sfânta Ecaterina acolo unde în faţa Bisericii Sfânta Ecaternia – Paraclisulul Universitar al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti - vor fi prezenţi membrii consiliului profesoral, cadrele didactice, clericii, mirenii din cadrul Facultăţii de Teologie pentru ca şi aceştia, după o scurtă slujbă, alăturându-se la locurile precizate anterior în cadrul pelerinajului cu toţii să ne îndreptăm spre Colina Bucuriei, acolo unde pe locul special amenajat să fim întâmpinaţi de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel”, a precizat pentru TRINITAS TV pr. Aurel Mihai - Vicar Eparhial, Arhiepiscopia Bucureștilor .

La pelerinaj vor participa toți preoții din București și din județul Ilfov.

Se doreşte a fi o exprimare misionară plenară a Bisericii în societate, de aceea, la acest pelerinaj alături de credincioşii care an de an îmbodobesc această sărbătoare cu stâlpări în mâini întâmpinând pe Mântuitorul Hristos şi îndreptându-se spre Catedrala Patriarhală de pe Colina Bucuriei, spuneam că alături de aceştia va fi clerul din protoieriile bucureştene şi cele ilfovene”, Pr. Aurel Mihai - Vicar eparhial, Arhiepiscopia Bucureștilor .

În organizarea evenimentului se vor implica și autoritățile locale.

„S-a organizat acest pelerinaj având legătura permanentă cu autorităţile Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti, dar şi cu autorităţile locale, referindu-ne aici la Poliţia Rutieră pentru fluidizarea traficului şi oprirea lui acolo unde este nevoie, dar şi pentru asigurarea disciplinei, a ordinii cu sprijinul Jandarmeriei Române, Poliţiei Locale, dar şi a tuturor celorlalţi factori care au atribuţii în acest sens”, a mai spus Pr. Aurel Mihai - vicar eparhial, Arhiepiscopia Bucureștilor .

Pelerinaje asemănătoare vor avea loc şi în celelalte eparhii ale Patriarhiei Române.

sursa: basilica.ro
Read more...

Ziua Păsărilor în Bucureşti

0 comentarii

Read more...

luni, 30 martie 2015

Pr. Calciu: Al Cincilea Cuvânt către Tineri

0 comentarii
Preoţia şi suferinţa umană

"Poate că te-ai întrebat, tânărul meu prieten, de ce tocmai eu m-am adresat ţie şi în numele cui îţi vorbesc. Ce drept am la acest cuvânt care te tulbură şi te obligă la întrebări neliniştitoare? De ce am venit să-ţi confirm spaimele tale neînţelese şi să-ţi deschid nişte perspective atât de noi şi de neaşteptate încât să-ţi strice fragilul tău echilibru de apărare? Poate că, descoperindu-ţi puritatea şi inocența pe care nu ţi le cunoşteai, te-am făcut mai vulnerabil la răutatea lumii. Te-am făcut mai deschis pentru suferinţă şi este firesc să te întrebi care este rostul ei. Are ea o finalitate, sau este doar o întâmplare oarbă, un destin trasat de stele, un ocean nesfârşit în care să înoţi fără nădejdea de-a ajunge la vreun ţărm?

Îţi vorbesc în numele lui Hristos şi al Biserici Lui. În numele preoţiei la care Iisus m-a chemat. Fiindcă nimic din ceea ce se petrece în lumea aceasta nu este un joc al întâmplării inconştiente şi arbitrare, ci toate pornesc de la o cauză şi tind spre o finalitate care se află în afara lumii. Cauza este Dumnezeu şi finalitatea este tot Dumnezeu; El este „începutul şi sfârşitul, Alfa şi Omega" (Apocalipsa 1,8). Dar care oare este tabloul acestei lumi? Ce certitudine ne oferă ea, ce fericire ne poate aştepta la cotiturile necunoscute ale vieţii, ce mângâiere în nenorocire? Nu voi începe nici cu viaţa, nici cu moartea, nici cu începutul, nici cu sfârşitul, ci cu datul, cu ceea ce se întâmplă cu noi în fiecare zi. Te-ai întrebat, tinere, care este rostul tău în lume şi dacă totul se reduce la ea?

Dacă ne-am născut să fim robii materiei, ba încă printr-o justificare filosofică, atunci finalitatea vieţii este sclavia. Dacă libertatea noastră se reduce la necesitate sau la logică, atunci libertatea noastră este sclavie.

Dacă toată cunoaşterea noastră se reduce la o sterilă şi niciodată împlinită înţelegere a legilor materiei, atunci cunoaşterea noastră este sclavie.

Dacă iubirea noastră se reduce la luptă pentru existenţă, iar sacrificiul nostru la perpetuarea speciei, atunci ele nu sunt decât sclavaj.

În sfârşit, dacă toate convingerile noastre izvorăsc dintr-o doctrină oficial impusă, atunci ele nu pot fi decât sclavie. Şi în toată această înşiruire, tinere prieten, unde este locul sufletului tău?

Tu simţi că dincolo de tot materialismul cu care ai fost intoxicat, dincolo de ateismul care îţi este impus cu violenţă ideologică, există ceva mult mai vast, mult mai autentic şi mult mai aproape de tine decât tot ceea ce te-a sufocat în această baie materialistă. Spre acel ceva, ca spre o lume visată şi bănuită, te împinge duhul din tine. Această lume se străvede ca un spaţiu azuriu, scăldat în lumina soarelui, printre zăbrelele interdicţiilor pe care societatea ţi le impune. Un limb. Să ştii, prietene, că nici o ideologie ateistă, nici o regulă materialistă, oricât de autoritar ţi-ar fi impusă, nu este în stare să ridice un zid total impenetrabil între tine şi lumea spirituală. Sufletul nu poate fi făcut prizonier. Este o lege pe care materialiştii o ignoră, spre pierzania lor.

În plan spiritual, nu există prizonierat fără speranţă. Învăţătorii tăi îţi vorbesc despre ateism şi merg în taină la biserică! Iată o fisură prin care lumina de aur a spaţiului spiritual ajunge până la tine. Conducătorii tăi ideologici tună şi fulgeră împotriva religiei, proferând imprecaţiile cele mai teribile, dar la vreme de nenorocire îşi fac şi ei cruci repezi, cerând ajutor de la Dumnezeu! Ca în vremea cutremurului din 4 martie. Iată încă o fisură prin care sufletul tău evadează din carcera sufocantă pe care ideologia oficială ţi-a construit-o cu atâta sârg. La şedinţele de ateism, vorbitorii, obligaţi să ia cuvântul, îi blamează pe cei care cred sau care au fost prinşi săvârşind „crima" de a merge la biserică. Dar dincolo de vorbele lor mincinoase, dincolo de afirmaţiile lor rostite pe un ton fals, tu sesizezi teama de a nu fi descoperiţi că şi ei au o credinţă religioasă! Minciuna, în care ei înoată atât de lamentabil, sparge încă o dată zidul carcerei tale, lăsând să pătrundă pe acolo o dulce lumină, iar tu să te întrebi: „De unde vine această lumină nefirească? Este o lumină străină de lumea noastră!".

Despre aceste lucruri ţi-am vorbit în cele patru cuvinte anterioare şi tot despre ele îţi voi vorbi şi mai departe. Fiindcă sunt preot al lui Hristos. Pentru că Dumnezeu ne-a descoperit, prin iubire, această taină a lucrărilor Sale. Şi fiindcă Iisus mi-a poruncit să ţi-o fac cunoscută şi ţie, ca tu să nu poţi spune: „Nu am ştiut!". Ca să ştii că poţi să zbori şi că numai zborul spiritual este cu adevărat înalt; cel al materiei este ca un zbor cu aripi frânte. Ţi-am vorbit despre toate acestea, fiindcă Biserica lui Hristos a ieşit din catacombe. Ea străluceşte orbitor pe pământul acestei ţări, înalt zidită în inimile noastre. A fost dărâmată Biserica Enei, dar cine dintre noi, români şi creştini, o poate uita? Se va ridica pe locul ei o cârciumă, simbol al unei concepţii care socoteşte biserica o plagă, iar cârciuma o fericire pentru popor...

Vai de arhitectul care va construi acolo, legându-şi pe veci numele de agresiunea împotriva unei dovezi a geniului românesc voievodal de construcţie şi de credinţă! Vai oficialităţii care îşi va clădi gloria şi autoritatea pe dărâmarea de biserici şi pe zidirea de cârciumi! Vai de acea concepţie care socoteşte că un han Agapia este mai de preţ decât o mănăstire Agapia! Vai de cei ce socotesc că Patriarhia Romană este istorie care poate fi pusă la muzeu, neînţelegând că ea este viaţă vie şi mereu prezentă! Nu istorie osificată, ci suflet viu.

Vai lor şi vai celor ce se pleacă forţei, admiţând distrugeri care niciodată nu vor putea fi admise de istorie!

V-am spus toate acestea pentru că sunt preot, pentru că suntem preoţi şi ascultăm de porunca lui Dumnezeu, Care spune că lumina nu se ascunde sub obroc, ci ea trebuie să lumineze dinaintea tuturor. (Matei 5, 15) V-am spus toate acestea, tinerii mei prieteni, ca să judecaţi şi voi dacă este drept înaintea lui Dumnezeu să ascultăm de oameni mai mult decât de Dumnezeu. Şi deoarece Cel ce S-a jertfit pe cruce pentru mântuirea lumii ne-a poruncit să nu ascundem adevărul cel dumnezeiesc. V-am spus toate aceste lucruri ca să înţelegeţi că prin credinţă spargem zidurile şi rupem lanţul primejdiilor, chiar dacă „în lume necazuri vom avea"(Ioan 16, 13).

Există un război continuu între bine şi rău, între dreptate şi nedreptate, între libertate şi prizonieratul de idei, între puritate şi corupţie; şi toate aceste bătălii se dau pe un singur câmp de luptă, care este inima omului. Acestei inimi îi vorbesc, eu, preotul lui Hristos, căci inima îşi are raţiunile ei, pe care raţiunea le ignoră, cum spunea Blaise Pascal („Le coeur a ses raisones, que la raison ne connait point ...").

Ce înseamnă atunci preoţia? Ea înseamnă să fii martorul îndurerat al suferinţei umane şi să o iei pe umerii tăi. Să fii cel ce încălzeşte pe lepros la sân şi dă celui mizerabil viaţa prin suflarea gurii lui. Să fii consolatorul tare al oricărui nefericit, chiar atunci când tu însuţi te simţi doborât de neputinţă. Să aduci o rază de lumină strălucitoare în inimile celor nenorociţi, chiar atunci când ochii tăi orbi au încetat demult să mai vadă lumina. Să porţi pe umerii tăi muntele suferinţei umane, chiar atunci când fiinţa ta strigă zdrobită de propria-i suferinţă. Dar carnea ta se va revolta şi va zice: „Este inadmisibil eroismul acesta absurd! Unde este omul acela, unde este preotul pe care mi-l descrii, să-i pun şi suferinţa mea pe umeri?".

Şi totuşi el există. Din când în când se trezeşte în noi preotul lui Hristos, care, asemenea samarineanului milostiv, se apleacă peste cel căzut între tâlhari şi, suindu-l pe asinul său, îl aduce din nou în Biserica lui Hristos. Şi uită de sine şi te consolează, omule al suferinţei! Cine, astăzi, se mai poate înduioşa de suferinţa ta? Cine altul, astăzi, îţi mai poate spune, înduioşat de soarta ta, cuvinte de consolare? De la cine mai poţi auzi, astăzi, cuvintele lui Hristos: „Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi..." Te-am văzut, tânărul meu prieten, brutalizat de cei mai în vârstă, jignit şi insultat, numai din vina de a fi tânăr. Ţi-am vorbit atunci ca unui om cu slăbiciuni şi dureri, ca unei fiinţe sensibile şi fără apărare. Te-am văzut atunci, spre spaima şi bucuria mea, cum te-ai aplecat şi mi-ai sărutat mâna, nu mie, ci preotului lui Hristos care-ţi aducea consolarea.

Pentru că ai biruit moartea la care te condamnase o doctrină ateistă, pentru că ai înviat înălţându-te din ruinele materialismului prăbuşit de tinereţea şi credinţa ta, îţi voi grăi acum cuvintele lui Iisus, aşa cum s-au rostit ele prin gura Apostolului Neamurilor. Ele sunt absurde pentru prizonierii materiei şi materialismului, pentru cei ce substituie cârciuma Bisericii şi indecența suferinţei. Dar pentru tine ele vor suna pline de sens spiritual şi de adevăr: „Căci cuvântul Crucii, pentru cei ce pier, este nebunie; dar pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu. Căci scris este: Pierde-voi înţelepciunea înţelepţilor şi ştiinţa celor învăţaţi voi nimici-o. Unde este înţeleptul? Unde e cărturarul? Unde e cercetătorul acestui veac? Au n-a dovedit Dumnezeu nebună înţelepciunea lumii acesteia?" (I Corinteni 1, 18-20). Unde sunt toţi aceştia, prietene al meu? Nu mai este nici unul. Doar tu ai rămas aici, viu şi întreg în Biserica lui Hristos; tu, popor sfânt, agonisit de Dumezeu; tu, temelie pe care se zideşte sufletul ortodox al neamului românesc; tu, singura lui salvare şi dăinuire prin veacul acesta."

Cuvânt rostit în Biserica Radu-Vodă, în cea de-a patra miercuri a Postului Mare, la 5 aprilie 1978.

(Preot Gheorghe Calciu - 7 cuvinte către tineri, ediție îngrijită de Răzvan Codrescu, Editura Anastasia, București, 1996, pp. 43-49)
Read more...

Marţi: Conferinţă pr. Constantin Necula

0 comentarii

Read more...

sâmbătă, 28 martie 2015

Festivalul "Hansel şi Gretel"

0 comentarii


FESTIVALUL “HÄNSEL ȘI GRETEL” are loc la OPERA COMICĂ PENTRU COPII (Calea Giulești nr. 16), în perioada 3-10 aprilie 2015.


Ziua I – vineri, 3 aprilie, Sala Mare

- ora 19: Deschiderea oficială a Festivalului: “Hänsel și Gretel” (Opera Comică pentru Copii)

Foaierul Alb

- ora 15: Concert Lecție – Ion Ivan Roncea (harpă)



Ziua a II-a – sâmbătă, 4 aprilie, Sala Mare

- ora 11: “Grație și piruete în poante” (Liceul de Coregrafie “Floria Capsali”)

- ora 17: “Cartea Junglei” (Teatrul “Ion Creangă”)



Ziua a III-a – duminică, 5 aprilie, Sala Mare

- ora 11: “Pasărea Albastră” (Școala de Balet Educa)

- ora 17: ”S-au furat poveștile” (Asociația SmartArt și ALL’S CHOIR & BALLET)



Ziua a IV-a – luni, 6 aprilie, Sala Mare

- ora 11: “Hänsel și Gretel” (Opera Comică pentru Copii) – SOLD OUT

- ora 13: “Hänsel și Gretel” (Opera Comică pentru Copii)

Foaierul Alb

- ora 15: Concert Lecție – Miltiade Nenoiu (fagot)



Ziua a V-a – marți, 7 aprilie, Sala Mare

- ora 11: “Hänsel și Gretel” (Opera Comică pentru Copii) – SOLD OUT

- ora 13: “Hänsel și Gretel” (Opera Comică pentru Copii) – SOLD OUT

Foaierul Alb

- ora 15: Concert Lecție – Marin Cazacu (violoncel) – SOLD OUT



Ziua a VI-a – miercuri, 8 aprilie, Sala Mare

- ora 11: “Hänsel și Gretel” (Opera Comică pentru Copii) – SOLD OUT

- ora 13: “Hänsel și Gretel” (Opera Comică pentru Copii) – SOLD OUT

- ora 17: “Razna prin povești” (Teatrul de Stat din Constanța)

Foaierul Alb

- ora 15: Concert Lecție – Ionuț Bogdan Ștefănescu (flaut)



Ziua a VII-a – joi, 9 aprilie, Sala Mare

- ora 11: “Hänsel și Gretel” (Opera Comică pentru Copii) – SOLD OUT

- ora 13: “Hänsel și Gretel” (Opera Comică pentru Copii)

- ora 18: “Zâna Păpușilor” (Opera Română Craiova)

Foaierul Alb

- ora 15: Concert Lecție – “Cânturi de Poveste”

Bogdan Mihăilescu – chitară

Raluca Oprea – soprană



Ziua a VIII-a – vineri, 10 aprilie, Sala Mare

- ora 11: “Hänsel și Gretel” (Opera Comică pentru Copii)

- ora 13: “Hänsel și Gretel” (Opera Comică pentru Copii)



Biletele la spectacole se pot achiziționa prin rețeaua www.bilete.ro.

sursa: operacomica.ro

Read more...

joi, 26 martie 2015

Luni: Conferinţă despre Scutul de la Deveselu

0 comentarii

Inscrierile se fac la adresa de email cdom@rau.ro.

Read more...

marți, 24 martie 2015

Despre Republica Moldova, la Zilele Basarabiei

0 comentarii

Ieri a avut loc, într-un anonimat desăvârşit, conferinţa Efectele Acordului de Asociere cu UE pentru Republica Moldova, la iniţiativa Organizaţiei Studenţilor Basarabeni din Bucureşti (OSB), în cadrul celei de-a opta ediţii a Festivalului Zilele Basarabiei.
Voi reda aici doar câteva din ideile dezbătute de studenţii basarabeni cu cei care au onorat conferinţa cu prezenţa lor, cam jumătate din cei care se anunţaseră.
Primul vorbitor a fost Mircea Druc, care a privit retrospectiv ideea de “integrare europeană”. Ne exprimăm superficial când spunem că Mircea Druc a fost “prim-ministru al Rep. Moldova”.  Uităm că în 1990-1991 el era preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste Sovietice Moldoveneşti şi că, în această calitate, trebuia să se prezinte de două ori pe lună la Kremlin. În iulie 1990, când Mircea Druc a fost intervievat de doar doi români, Aristide Buhoiu şi Pavel Coruţ, el a vorbit de “integrarea europeană de la Atlantic până la Prut sau până la Urali”; interviurile au fost ignorate în România, iar presa sovietică l-a declarat nebun. Perestroika a fost privită de popoarele din URSS ca un prilej pentru renaşterea naţională. Chiar dacă exista suspiciunea că fronturile populare (apărute în 1988 în diverse Republici) sunt controlate de KGB, pentru a se apropia de idealul Unirii, basarabenii s-au înscris în Front cu gândul de a-l româniza şi de a-i impune agenda lor: apropierea de Europa şi de Patria Mamă. Din cauza unor orgolii şi dezbinări tipic româneşti, Rep. Moldova nu s-a alăturat ţărilor baltice în 1999; tocmai căzuse guvernul de la Chişinău când a avut loc summit-ul de la Helsinki, care a marcat sfârşitul unei perioade de tranziţie în viaţa UE, de la o regiune integrată exclusiv din punct de vedere economic la un organism cu propria politică externă şi de securitate. 
Acordul cu UE trebuie dus până la capăt, astfel încât Moldova să se integreze şi juridic în Europa, nu doar geografic şi istoric; chiar dacă Uniunea este zguduită acum de eurosceptici, interesul basarabenilor este să fie loiali ideii de integrarea europeană şi, la rigoare, ei să fie ultimii care pleacă din UE, a încheiat Mircea Druc. 
Tudor Cojocariu, fost membru OSB şi absolvent al SNSPA, comentator la ziarul "Timpul" din Chişinău, a vorbit despre integrarea europeană a Rep. Moldova ca etapă a Unirii. Aderarea la UE este un fapt, iar integrarea un proces, care, aprofundat, va apropia cele două state româneşti de idealul lor. Acordul cu UE nu îndepărtează Moldova de relaţiile tradiţionale cu Federaţia Rusă, de care depinde foarte mult în continuare; desprinderea de spaţiul estic, economic şi valoric, este necesară pentru a scăpa de alternativă: Uniunea eur-asiatică. În prezent circa 1 milion basarabeni lucrează în Federaţia Rusă; ei se pot întoarce în ţară dacă au garanţia că se pot afirma.
Constantin Corneanu, de la Asociaţia Europeană de Studii Geopolitice şi Strategice “Gheorghe I. Brătianu”, a vorbit despre problema Transnistriei, nodul gordian al politicii de securitate a Rep. Moldova. Deşi apartenenţa lui este controversată istoric, Chişinăul nu renunţă la acest teritoriu în care trăiesc circa 200 mii români ce-şi doresc apropierea de UE. Minorităţile din Moldova se află între propaganda rusească şi perspectiva unui standard de viaţă mai ridicat după semnarea Acordului de Asociere cu UE, care va fi aplicat cu ajutorul fondurilor europene; Transnistria riscă să se sufoce economic. România e obligată moral să formuleze o strategie pentru Moldova; în perspectiva războiului cu Federaţia Rusă neutralitatea nu este posibilă şi Parteneriatul Estic ar putea fi o soluţie pentru Rep. Moldova.
Răzvan Timofciuc a citit mesajul lui Cristian Adomniţei, preşedintele Asociației Euroregiunea Siret-Prut-Nistru, ce reunește 26 unităţi teritorial administrative din cele 34 care compun Republica Moldova, exceptând regiunile cu statut special Găgăuzia și Transnistria, și 3 Consilii Județene din România (Iași, Prahova și Vaslui). Scopul asociaţiei este impulsionarea relaţiilor economice în regiune. Pe baza relațiilor stabilite în Ucraina, în noiembrie 2012, Euroregiunea Siret-Prut-Nistru a semnat un acord de cooperare cu Euroregiunea Nistru, care include în lista membrilor regiunea Vinitsa (Ucraina) și 7 raioane de pe frontiera de nord și nord-est a Republicii Moldova. Misiunea asociației se înscrie în Obiectivul de Convergență al Uniunii Europene, cu precizarea că acesta vizează un nivel transfrontalier (cu trei administrații locale din Uniunea Europeană și 26 administrații locale din afara Uniunii Europene).
Dan Nicu, analist politic, este pesimist în ceea ce priveşte tranziţia din Rep. Moldova. România, tehnic, a ieşit din tranziţie, iar după aderarea la UE în 2007 parcursul ei a devenit previzibil. Nu ştim dacă Moldova va începe negocierile de aderare în 2020 pentru că votul factorilor de la Chişinău este mai întâi geopolitic. Acordul cu UE se aplică într-o ţară cu infrastructură şi agricultură la nivelul anului 1990. Acum la Chişinău există o putere discreţionară, iar pentru scăderea gradului de corupţie ar fi necesar un DNA. Colaborarea cu România pentru crearea unor instituţii anticorupţie analoge va garanta integrarea Moldovei în UE.
Prof. Radu Carp de la SNSPA a vorbit despre atitudinea duplicitară a Rep. Moldova în ceea ce priveşte orientarea sa externă: când pro-rusă, când pro-europeană astfel încât în momentele grele nu a avut parte nici de sprijinul UE nici de al Moscovei. După alegerile din 2014, guvernul de la Chişinău a declarat că va continua eforturile pentru integrarea europeană, dar ritmul nu mai este la fel de accelerat ca cel de până la semnarea Acordului. Ordinea internă în Republică pare greu de stabilit; alegerile locale ce trebuiau să aibă loc în această primăvară s-au amânat, teoretic, până la toamnă. Dar în Găgăuzia (regiune autonomă cu 160 mii locuitori şi de fapt focar artificial întreţinut de Rusia) au avut loc alegeri locale, iar în 2014 - referendumul pentru aderarea la Uniunea Rusia-Belarus-Kazahstan, declarat ilegal şi neconstituţional de autorităţile de la Chişinău. Transnistria, cealaltă regiune autonomă, de mărimea unui judeţ de-al nostru, funcţioneză de facto ca un stat de sine stătător datorită sprijinului financiar şi economic de la Federaţia Rusă, deşi nu este recunoscută pe plan internaţional. Pentru că în ultimul an Transnistria primeşte mai puţin sprijin de la Kremlin, ocupat cu războiul din Ucraina, momentul pare favorabil ca România să intervină la organismele europene pentru a le cere o soluţie care să întărească statalitatea şi suveranitatea Republicii Moldova.
Există temerea că în circa 6 luni criza economică din Rep. Moldova va atinge apogeul. România are un parteneriat privilegiat cu Moldova, dar lipsesc proiecte strategice cum ar fi cele de infrastructură (autostrada Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni sau gazo-ductul Iaşi-Ungheni, ce s-ar putea prelungi până la Chişinău) şi de interconectare a sistemelor energetice. Drumul Bucureşti-Chişinău durează 13 ore.
Rep. Moldova se află pe orbita europeană acum şi Chişinăul mai are de făcut paşi concreţi, cum ar fi să depună cererea de aderare, lucru care nu ar împieta asupra relaţiilor pe car le au cu vecinii. Chiar dacă UE a declarat că nu se mai fac aderări până în 2019, noi trebuie să gândim în perspectivă istorică şi să vorbim despre importanţa aderării europene.
Din partea Asociaţiei Pro Basarabia şi Bucovina a vorbit Marian Clenciu; iniţial asociaţia a fost formată din retraşi şi refugiaţi basarabeni. După 25 de ani de activitate majoritatea membrilor sunt repatriaţi şi mulţi au drept de vot şi în Republica Moldova. Există judeţe în România cu peste 1000 repatriaţi basarabeni. Încălcarea Acordului de Asociere ar pune în pericole remitenţele, bani pe care basarabenii îi trimit acasă şi de care depinde o treime din populaţia Moldovei.  

Ionuţ Budişteanu, inventator precoce şi ambasador al turismului românesc, a făcut o paralelă cu Coreea de Sud, ţară pe care a vizitat-o de curând. Deşi deosebirile dintre cele două state coreene sunt majore şi le par unora inconturnabile, de ambele părţi ale paralelei 38 se fac eforturi de apropiere pentru realizarea idealului comun. Românii şi basarabenii nu par să aibă un ideal comun. La 25 de ani de la Podul de Flori drumul Bucureşti-Chişinău durează tot 13 ore.
Read more...

luni, 23 martie 2015

Pr. Calciu: Al patrulea Cuvânt către Tineri

0 comentarii


Credință și prietenie – Cuvânt rostit pe 29 martie 1978

„Dar noi asteptam, potrivit fagaduintelor Lui, un cer nou si un pamant nou, in care locuieste dreptatea…” (II Petru 3, 13).

Iata, tanarul meu prieten, ca am ajuns la jumatatea drumului pe care l-am inceput impreuna cu tine, in prima miercuri de dinaintea Postului Mare, din saptamana numita “a brânzei”. Atunci ti-a rasunat pentru prima data chemarea pe care urechile tale insetate de adevar au primit-o, iar sufletul tau dornic de absolut a urmat-o. Pe atunci eram singur, dar stiam ca glasul meu nu era vox clamantis in deserto, caci erau cuvintele lui Iisus; stiam ca vorbele prin care iti spuneam: „Pregateste calea Domnului, drepte fa cararile Lui spre inima ta!”, vor patrunde in urechile tale. Si nu m-am inselat, caci iata cati santem astazi aici ca sa ne marturisim, chiar si numai in inima noastra, credinta in Hristos si dragostea unora fata de altii.

De ce te-am numit prietenul meu si de ce mi-am dat sufletul in inima ta, tinere? De ce am crezut in tine pina la a te implica in actele mele de credinta, pina la a-mi pune viata pentru tine? Pentru ca duhul meu a cunoscut sufletul tau, inca inainte de a-mi fi auzit tu cuvintele si inca inainte ca eu sa te fi vazut. Iti stiam nelinistea si framantarea, nefericirea si suferinta. Intelesesem inca de pe atunci ca rautatea ta era un scut impotriva lumii, iar bravada ta – o aparare pentru ranile tale. Pentru ca tu esti prietenul meu; ne leaga o prietenie pe care nimic si nimeni n-o poate desfiinta, deoarece libertatea noastra este garantata de Iisus, iar temelia iubirii noastre este El, Cel Inviat, Care ne-a spus: „De acum nu va voi mai numi slugi, caci sluga nu stie ce face stapanul ei; ci va voi numi pe voi prieteni, pentru ca toate cate am auzit de la Tatal Meu vi le-am facut cunoscute” (Ioan 15, 15) .

Cine ti-a mai marturisit asemenea adevaruri? Din toate partile te inconjoara o atmosfera de mister, ca un complot urzit de cei mari. O retea selectiva nu lasa sa ajunga la tine decat ceea ce aserveste unei singure idei sau conceptii impuse. Unde este libertatea ta de optiune si unde este cuvantul tau? Unde este nobila libertate data tie de Dumnezeu, in baza careia poti avea satisfactia de a raspunde in fata istoriei? Atunci de ce sa ma mir ca nu stii ce este libertatea, nici cum s-o folosesti? De ce sa ma mir ca nu stii cu adevarat ce inseamna prietenia si iubirea, nici cui sa le dai, nici cum sa le pastrezi? Cine din lumea aceasta iti este prieten adevarat, sau cine „si-ar pune sufletul” pentru tine? Din orice grupare sociala ai face parte, esti mereu exclus de la rationamentele de baza, singurele care le justifica existenta ca fenomene sociale. Orice excludere de la aceste justificari te arunca in postura de sclav. Exista o taina sociala si filosofica de la care esti sistematic indepartat, oferindu-ti-se doar concluzia. Cu autoritate. Daca esti inapt sa cunosti calea prin care se ajunge la concluzii, de ce ai fi apt sa cunosti concluzia? Iar daca esti apt, atunci de ce aceasta taina? Se teme cineva de dreapta ta judecata? Sau de libertatea ta? Sau de prietenia ta? Poate sa fie credinta religioasa obiectul unei interdictii? Sclavajul de idei este la fel de greu ca orice sclavaj.

Iisus iti ofera, prin Biserica, taina adanca a dumnezeirii si a prieteniei Lui. Nu mai esti rob, ci prieten, de vreme ce ti se dezvaluie taina lucrurilor divine. De mult eziti sa-L alegi pe Iisus ca prieten. Iti era poate teama de oceanul de libertate in care trebuia sa te afunzi. Dar Iisus te alesese cu mult inainte ca tu sa-I fi auzit glasul: „Nu voi M-ati ales pe Mine, ci Eu v-am ales pe voi si v-am randuit sa mergeti si roada sa aduceti, iar roada voastra sa ramana” (Ioan 15, 16). Alegerea a fost facuta demult, fiindca Hristos te-a iubit dintotdeauna, tinere, iar acum tu ai raspuns chemarii Lui. De-acum esti randuit sa mergi si sa aduci roade care sa ramana. Sa fii, pentru lumea in care traiesti, un profet al lui Hristos. Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti si fiecare om sa-ti fie prieten. Sa propovaduiesti prin actele tale aceasta iubire unica si nelimitata, care-l ridica pe om de la treapta de rob la aceea de prieten al lui Dumnezeu. Sa fii profetul acestei iubiri liberatoare, care te scoate de sub orice constrangere, redandu-te tie integral, pentru ca tu insuti sa te oferi lui Dumnezeu.

Cea mai injositoare aservire a ta este aceea prin care ti se interzice orice zbor teologic, orice incercare de a transcende imanentul si prizonieratul lui. „Tu esti robul vointei mele – pare a ti se spune – si vointa mea iti interzice sa crezi altceva decat ceea ce eu iti ingadui sa crezi!” De ce ti se interzice putinta de a parasi spatiul in care esti prizonier al simturilor si al ratiunii tale? De ce ti se impune ca real numai ce intra in aceasta circumscriere, iar restul e declarat fictiune? Si atunci, mai ales, de ce nu ti se ingaduie sa patrunzi cu propria ta cunoastere in aceasta asa-numita fictiune, ca s-o spulberi? Nu cumva exista temerea ca „fictiunea” este mai reala decat ceea ce ti se impune drept realitate? Un sistem filosofic sau teologic (si, mai ales, unul de traire) nu poate fi desfiintat din afara lui. Din acest punct de vedere, el ramane o realitate inexpugnabila pentru asediator. Fraze ca „Religia a fost creata de clasele exploatatoare” nu mai sunt astazi in stare sa starneasca nici macar un zambet. Ele sunt pur si simplu ignorate. Iar tie, pentru ca esti tanar, ti se cere sa iei in serios argumentatia vreunei „Biblii hazlii” sau vreunei „Anticazanii” din „Scanteia Tineretului”, care se intemeia numai pe interdictia de a i se raspunde! Libertatea inseamna eliberarea de pacat si de moarte in Hristos, iar in plan social – lupta ideilor.

La noi, ateismul are un curs fortat si din ce in ce mai restrans. Viata nu sta in autoritatea de stat. Credinta este insa in plin asalt, caci este un fapt de viata. Autoritarismul aserveste, credinta elibereaza. Am citit in „Contemporanul” din 11 noiembrie 1977, sub titlul „Cu ateii despre religie”, declaratiile unor tineri la o ancheta facuta de reporterul revistei. Orice ancheta pe teme religioasa devine la noi sursa de neliniste si de teama, deoarece a fi credincios este, pentru oficialitate, aproape o tradare. Dar tinerii de care va vorbesc – toti membri ai PCR – au raspuns conform cu credinta lor, iar credinta lor i-a facut liberi. Va indemn pe voi toti sa cititi acest articol din „Contemporanul”, organ oficios de ideologie materialista al PCR. Veti vedea acolo ca tinerii anchetati s-au eliberat de sclavia teroarei, care ar fi putut sa-i determine sa-si ascunda adevarata credinta si sa faca declaratii formale de ateism. Ei au biruit insa instinctul de conservare si si-au afirmat public si curajos credinta si libertatea de optiune pentru ea.

Ei au ales deschis pe Hristos si Biserica Lui. Erau toti tineri ca tine, prietenul meu, si tot ca tine de buni, de generosi, de bravi. Erau prietenii nostri. De aceea s-au si gasit unii dintre voi care sa le scrie cuvinte de pretuire si de incurajare, prin care voiati sa le spuneti ca nu sunt singuri, ca toti cei mai buni cred ca ei, iubesc ca ei, vor sa se exprime liber ca ei. Prietene, ne leaga aceasta infinita iubire a lui Hristos, ne leaga organic credinta in El. Si ne leaga prietenia noastra comuna, caci toti oamenii suntem prieteni de-ai lui Hristos. Nu te teme, tinere, sa te afirmi ca prieten al Lui. Nu te teme sa respingi o ideologie ateista, care urmareste sa-ti anuleze sufletul ca entitate metafizica, sau macar sa ti-l schilodeasca. Nu te teme sa afirmi ca neamul nostru este dintru inceputurile lui crestin si ortodox, ca douazeci de ani* de ateism impus si de propaganda nu-i pot opri aspiratia spre absolut. Crede si iubeste! Credinta te face liber, iubirea te uneste. Vei fi liber in unirea cu Iisus Hristos si vei ramane in dragostea Lui. Iata cat de sus ai ajuns, prietene, incat esti acum prietenul lui Hristos! Pentru aceasta te iubesc, tinere; si pentru aceasta cred in tine.
Read more...

3 aprilie: Ziua Porţilor Deschise la Academia Română

0 comentarii
Ca în fiecare an, la început de aprilie are loc Ziua Porţilor Deschise. Programul nu a fost încă afişat.

sursa: acad.ro
Read more...

vineri, 20 martie 2015

Conferinţă: Efectele Acordului de Asociere cu UE pentru Republica Moldova

0 comentarii
Organizaţia Studenţilor Basarabeni din Bucureşti are deosebita plăcere de a vă invita, în data de 23 martie 2015, la conferinţa „Efectele Acordului de Asociere cu U.E. pentru Republica Moldova”.

Semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană la 27 iunie 2014 și a actelor conexe – liberalizarea regimului de vize și crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, marchează o etapă nouă în evoluția Republicii Moldova și reconfirmă vectorul european de dezvoltare a țării. Pentru a continua însă apropierea de U.E. și pregătirea pentru procesul de preaderare, noul guvern de la Chișinău trebuie să implementeze o serie de reforme structurale, care ar permite finalizarea procesului de tranziție economică, crearea unei economii de piață funcționale, consolidarea statului de drept și dezvoltarea unor strategii durabile. Aceste teme și multe altele vor fi dezbătute în cadrul sus-menționatei conferințe.

Evenimentul este parte a Festivalului “Zilele Basarabiei” la București, organizat de opt ani consecutiv, pentru a marca Unirea Basarabiei cu Patria-Mamă România.

La conferință vor participa personalități din mediul academic, politic și cultural, bloggeri, mass-media și tineri de pe ambele maluri ale Prutului.

Dezbaterea este organizată cu sprijinul Comisiei românilor de pretutindeni din Senatul României și se va desfășura la Palatul Parlamentului, sala Avram Iancu, între orele 11:30-14:00.

Acces: intrarea B3 – Senat, Calea 13 Septembrie (vis-a-vis de Academia Română), începând cu ora 11:20.


Read more...

joi, 19 martie 2015

Târgul de Buna Vestire

0 comentarii

Read more...

luni, 16 martie 2015

Programul Săptămânii pentru Viaţă

0 comentarii


In perioada 18–25 martie a.c. in Romania si Republica Moldova va avea loc Saptamana pentru viata 2015 „Fiecare viata este un dar”, avand ca punct culminant Marsul pentru viata 2015, organizat sambata, 21 martie.

Programul Saptamanii pentru viata 2015 „Fiecare viata este un dar” in Bucuresti este urmatorul:

Miercuri, 18 martie, la ora 14.30, pe Str. Matei Basarab nr. 46, va avea loc Conferinta de presa pentru prezentarea Saptamanii pentru viata si a Marsului pentru viata. Persoana de contact: Ioana Picos – 0726.469.903.

Joi, 19 martie, la ora 19.00, la Casa de Cultura a Studentilor, va avea loc proiectia filmului „Gimme Shelter”.

Vineri, 20 martie, la ora 18.00, la Facultatea de Teologie Ortodoxa „Justinian Patriarhul”, va avea loc conferinta „Cum sa salvezi viata unui copil nenascut?”, avandu-l ca invitat pe doctorul ginecolog Ionel Cioata.

Sambata, 21 martie, incepand cu ora 14.00, va avea loc Marsul pentru viata 2015 „Fiecare viata este un dar”, pe traseul Piata Unirii – Str. Bibescu Voda – Bd. Dimitrie Cantemir – Parcul Tineretului. Marsul se va finaliza cu concertul „Live for Life” sustinut de Iris, Vlad Mirita, Marius Balan, Emisia 2, Ioana Picos, Morris, Rafaelo Varga si Kaira.

Duminica, 22 martie, in Parcul Tineretului, de la ora 15.00, va avea loc crosul „Alerg pentru viata”, prin care dorim sa strangem fonduri pentru o campanie de publicitate „Copil ca tine sunt si eu” destinata integrarii copiilor cu dizabilitati in societate.

Miercuri, 25 martie, de la ora 15.00, la Centrul de gazduire pentru victimele violentei domestice „Diaconia” va avea loc un concert pentru copii al violonistului Bogdan Gogoncea de la Filarmonica „George Enescu” a Ateneului Roman, pentru copiii si mamele aflate la centru.

Miercuri, 25 martie, la ora 18.00, la Institutul Oncologic „Alexandru Trestioreanu“ – Fundeni, va avea loc evenimentul „Citim impreuna”, in parteneriat cu Asociatia P.A.V.E.L., in care actrita Ioana Picos impreuna cu alti actori tineri vor citi o poveste si vor discuta pe marginea ei cu copii pacienti.
Read more...

19 martie: Conferinţă susţinută de pr. Sorin Adrian Mihalache

0 comentarii

Read more...

duminică, 15 martie 2015

Mihail Neamţu nu mai e preşedintele Partidului Noua Republică

0 comentarii
Un gest de om politic mare din partea lui Mihail Neamţu, care şi-a anunţat demisia din funcţia de preşedinte al PNR în această seară. Citiţi textul integral pe nouarepublica.ro.

Contestat după euro-alegerile din mai 2014, Mihai a primit un nou mandat la Congresul de la Arad din iunie. Dacă după acest congres evoluţia PNR nu a fost cea scontată, acest lucru nu are un singur responsabil şi nu poate fi pus doar pe seama boicotului mediatic la care Noua Republică e supusă de mai mulţi ani.

Partidul are o structură de conducere greoaie, un Statut (din 2012) care se dovedeşte învechit şi un mesaj care nu reuşeşte să sensibilizeze electoratul tradiţional de dreapta, eurorealist şi îngrijorat acum şi de terorismul islamist intra şi extracomunitar. 

Mihai rămâne membru al NR. El şi echipa lui au demonstrat că în România poate fi construit un partid de la firul ierbii, cu toată legislaţia aberantă pe care abia acum o descoperă oameni ce au făcut parte ani de zile din partide aflate la guvernare. 

Mihai face acum un pas înapoi pentru că reproşurile pe care i le fac foşti şi actuali membri riscă să dăuneze reformării partidului. E un gest de om politic mare, care va putea reveni în forţă după 2016 având autoritate morală. 

Câţi preşedinţi de partide din România şi-au dat demisia în 25 de ani? Câte partide se pot mândri cu afilierea instituţională europeană şi faptul că nu au membri marcanţi anchetaţi? Noua Republică a devenit un brand, partidul ce apără libertatea, familia şi credinţa.

Mulţumim, Mihai, că rămâi alături de noi!
Read more...

sâmbătă, 14 martie 2015

Pr. Calciu: 7 Cuvinte

0 comentarii

Mă adresez din nou ţie, tinere, pentru că pe tine te-am ales dintre toţi cei cărora m-aş fi putut adresa; căci tu eşti cel mai apt să asculţi cuvântul lui Hristos, tu eşti nobil şi pur, deoarece educaţia ateistă nu a reuşit încă să întunece cerul din tine. Tu încă mai priveşti în sus, tu încă mai poţi auzi chemările înalte; zborul tău spre sferele cereşti nu a putut fi zăvorât de gratiile unor concepţii arbitrare. Pentru tine aspiraţia spre cer există, materia nu te-a făcut prizonierul ei. De aceea, tinere, te chem de şapte ori, căci şapte sunt laudele zilei către Dumnezeu, aşa cum spune Psalmistul: „De şapte ori pe zi Te-am lăudat pentru judecăţile dreptăţii Tale”.

Vom vorbi astăzi despre cer şi despre pământ. Nu te voi înfricoşa, prietenul meu, cu tablourile zguduitoare ale sfârşitului lumii. Zilnic ne stă moartea în faţă: prezenţa ei e mai sufocantă decât viaţa, mai reală decât ea, căci moartea e coşmarul nostru de fiecare clipă. Trăieşti cu moartea lângă tine, prietene, şi încă nu te-ai obişnuit cu ea, fiindcă eşti viu şi autentic, mai viu şi mai autentic decât îţi închipui tu însuţi. Un cer şi un pământ…

Îmi aduc aminte de o poezie. O recita cineva de pe ecranul televiziunii, poetul însuşi. Ţinea mâna dreaptă ridicată, avea o față forţat inspirată şi scanda monoton, încercând să provoace auditoriului un fel de transă. Fiecare vers era secondat de un cor de copii – falsă litanie, impusă de circumstanţă: „Poţi să numeri, cerule, câte unul, câte doi, câte trei…” – şi aşa mai departe, până la zece. Era o imprecaţie, o sfidare pe care o arunca cerului. În esenţă, poezia pe care am ascultat-o voia să spună cum cerul putea să-i numere pe poet şi pe cei împreună cu el, câte unul, sau câte doi, sau câte trei, mult şi bine, dar nu-i va putea birui. Cam aceasta era ideea. Era un poet ateu şi adept declarat al materialismului. Dar cărui „cer” s-o fi adresat el? Să fi fost „tăria” constituită din straturile succesive ale atmosferei? Ar fi fost un monolog fără noimă. Poetul, după convingerea cu care vorbea, se adresa cuiva care-l putea auzi şi chiar „număra”. Ciudat, căci nu era vorba de o personificare (devenită atât de banală pentru poezie), ci el credea cu tot dinadinsul că este auzit şi că sfidarea lui era un act de eroism. Se adresa cerului metafizic, pe care se căznea să-l diminueze şi să-l nege afirmându-l!

Tocmai despre acest cer vreau să-ţi vorbesc aici, prietenul meu. „La început a făcut Dumnezeu cerul şi pământul”. Un cer şi un pământ, un imanent şi un transcendent, un dat material şi o aspiraţie spre desăvârşire; un spaţiu supus timpului, pe de o parte, şi o existenţă aspaţială, atemporală, pe de altă parte. De atunci şi până acum păstrăm în noi nostalgia integrării noastre în cerul lui Dumnezeu; de atunci şi până acum nu am uitat nici o clipă că acolo este centrul spre care aspiră cerul din noi. Spune-mi, tinere, cât de mult ai crezut în afirmaţia pe care ai auzit-o repetată până la obsesie în şcoală, la radio, la televizor, prin ziare, la adunările de tineret, anume că te tragi din maimuţă? Şi cât te-a onorat oare o asemenea descendență? Noam Chomsky (lingvist american, părintele gramaticii generative) spune că „oamenii cei mai stupizi învaţă să vorbească, dar cea mai inteligentă dintre maimuţe nu va ajunge niciodată să o facă”…

Şi acum, iată, un glas din cer ţi se adresează: „Tu eşti fiul Meu!” Şi, ca şi lui Iisus pe când vieţuia în lume, glasul îţi confirmă: „Te-am proslăvit şi iarăşi te voi proslăvi”. Eşti pământ şi cer, întuneric şi lumină, păcat şi har. Ştiu, prietene, că te chinuiesc interogaţiile despre sensul existenţei tale în lume şi despre rostul acestei lumi, în general. La întrebarea ta limitată, te-a putut oare satisface răspunsul gata fabricat şi impus prin autoritarism: „Cerul este o ficţiune, materia este totul; ea îţi vorbeşte prin simţurile tale interne şi externe”? Ea, materia, şi-a organizat aşadar structura şi evoluţia după nişte legi atât de complicate, înainte de a fi existat şi cel mai mic rudiment de creier, încât atunci când a apărut creierul superior al omului, singura cale prin care materia se recunoaşte pe sine, ea nu s-a mai putut recunoaşte! De atunci şi până acum se zbate într-o sterilă şi jalnică sforţare de a descoperi legile pe care materia acefală şi le-a fixat într-o vreme când nu era decât întuneric şi inconştienţa!

Tu ce crezi despre acest joc al neinteligenței care anulează orice inteligenţă umană, fie ea şi colectivă? Vezi că până şi cea mai elementară logică te obligă să admiţi o inteligenţă din afara lumii? Dar eu te chem la un zbor mult mai înalt, la abandonarea ta totală, la curajul care sfidează raţiunea; te chem la Dumnezeu. La ceea ce transcede lumea, ca să cunoşti cerul infinit, cu bucuriile lui duhovniceşti, cerul pe care îl bâjbâi acum în iadul tău, în căutarea ta şi chiar în starea ta de revoltă nedeliberată. Acest cer, cu ierarhia lui divină, cu lumina divină care coboară din treaptă în treaptă, pentru a se întoarce apoi la propria-i sursă, care este Dumnezeu, nu ne numără din doi în doi sau din zece în zece. Pentru că, în fața cerului, prietene, tu nu eşti o biată piesă prinsă într-un mecanism care te zdrobeşte, ci eşti un suflet, un tot, atât de liber în actele tale, atât de demn de preţuit, încât Însuşi Dumnezeu, sub chipul celei de a două Persoane treimice, a venit în lume să Se răstignească pentru tine.

Cât de ridicolă îţi poate apărea acum sfidarea poetului care credea cu atâta tărie în cer încât simţea nevoia să asocieze imprecaţiei sale corul copiilor, ca pe un scut!

Să nu crezi, tinere, în atotputernicica materiei! Pământul este finit, materia o putem epuiza în câteva minute, prin scindări succesive, până la dispariţia ei, ajungând, dacă nu-L admitem pe Dumnezeu, la neant. Vezi bine că afirmaţiile absolute ale materialismului se sprijină pe un suport limitat. Vezi bine că atributele acordate materiei – infinită, eternă, autocreatoare – sunt noţiuni pur spirituale. A nega cerul înseamnă a nega orice existenţă care nu cade sub incidenţa simţurilor mele.

A nega spiritul înseamnă a admite că, în clipa în care mi-am închis ochii şi mi-am astupat urechile, lumea intră în inexistență. Şi acum, prietene, vreau să-ţi recit cel mai frumos poem care s-a scris vreodată despre cer şi despre pământ. Este începutul Evangheliei lui Ioan: „La început era Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era Cuvântul. Acesta era întru început la Dumnezeu. Toate prin El s-au făcut; şi fără El nimic nu s-a făcut din ce s-a făcut. Întru El era viaţa şi viaţa era lumina oamenilor. Şi lumina luminează în întuneric şi întunericul nu a cuprins-o”. Cum ar putea oare întunericul să încarcereze lumina, materia să înăbuşe spiritul, ateismul să anuleze credinţa în Dumnezeu, sau constrângerea să ne facă să pierdem dorul de libertate? Cerul te numără pe tine singur şi numai pe tine, pe fiecare în parte, tu, unică şi nerepetabilă fiinţă, prietene al meu, omule!

Cuvânt rostit în Biserica Radu-Vodă, în a doua miercuri a Postului Mare, la 22 martie 1978.

(Preot Gheorghe Calciu – "7 cuvinte către tineri", ediție îngrijită de Răzvan Codrescu, Editura Anastasia, București, 1996, pp. 31-36)
Read more...

Lăcomia care este

0 comentarii


Lăcomia, care este... 100 milioane de euro șpagă!

Numărăm dosare și jubilăm din pricina cătușelor puse la mâinile altora... O țară eliberată de comunism în 1989 ar fi putut celebra altceva astăzi: 100,000 de firme start-up, o generație de aur la fotbal, o nouă linie de olimpici în gimnastică sau atletism, o creștere demografică la 25-27 milioane de locuitori (după modelului optimismului social existent în Israel), primul TGV pe ruta Arad-Brașov, un Nobel pentru literatură, canonizarea unor sfinți ai închisorilor, al zecelea muzeu al dictaturii comuniste, noi tehnologii anti-cancer în spitalele noastre de provincie, succese uriașe în educația universitară și inaugurarea celui de-al 5789-lea kilometru de autostradă... Voi ce v-ați fi dorit?

(sursa: Mihail Neamţu, facebook)
Read more...

20 martie: Eclipsă parţială de Soare

0 comentarii
În ziua de vineri, 20 martie, se va produce o eclipsă de Soare, vizibilă ca parțială de la noi din țară.
Eclipsa începe la 10:48 și se termină la 13:04, cu maximul la ora 11:56. Acoperirea Soarelui de către Lună va fi destul de mare, între 50 și 63%, favorizate fiind orașele din nord-vestul țării.
La București, Soarele va fi acoperit în proporție de 53%.
Cer senin!


Read more...

vineri, 13 martie 2015

ICR: Reclame din secolul XIX

0 comentarii


Marți, 17 martie, ora 18.30, la Institutul Cultural Român (Aleea Alexandru 38, București) va avea loc vernisajul expoziției „Reclame româneşti din secolul al XIX-lea” organizată de Institutul Cultural Român, Asociaţia Clujul de altădată și Casa Municipală de Cultură Cluj.

Trăsuri, cafea din orz, ţoale de iarnă pentru cai, pluguri şi „orologii” de buzunar, în prezentări savuroase, alături de produse şi preparate dintre cele mai ciudate, recomandate de farmaciştii de altădată (cocaină, granule de kola, sau hrean iodat), ne introduc într-o lume în care publicitatea începea să se înfiripeze într-un mod profesionist şi organizat.

Expoziția ne înfățișează un secolul XIX surprins prin intermediul casetelor publicitare, fascinante prin modul simplu şi direct de prezentare, în care imaginea spunea mai multe decât textul.

Intrarea este liberă.

Expoziția se poate vizita în perioada 17 – 25 martie 2015 (de luni până vineri, de la 9:00 la 17.00).î




sursa: icr.ro
Read more...

marți, 10 martie 2015

Daniel Gheorghe (PNL): Despre familie şi Constituţie

0 comentarii

Deputatul PNL Daniel Gheorghe a dat azi o declaraţie politică despre familie şi prezenţa ei în Constituţie. 

Familia și revizuirea Constituției în țările vecine. Posibile învățăminte pentru România


În urmă cu câteva zile, Parlamentul Sloveniei a adoptat o lege care permite redefinirea căsătoriei ca „uniunea între două persoane”, indiferent de sex. De asemenea, legea permite adoptarea copiilor de către cuplurile de același sex. Interesant este că în urmă cu 3 ani, o lege similară, din 2011, fusese abrogată prin referendum cetățenesc! Cu alte cuvinte, colegii parlamentari din Slovenia dovedesc un adevărat autism politic, insistând pentru o modificare legislativă cu profunde implicații și pe care alegătorii NU o doresc. Conflictul este de urmărit, întrucât cetățenii au anunțat că vor porni o nouă inițiativă de convocare a unui al doilea referendum! Ne punem întrebarea cine și de ce sprijină această încordare a relațiilor între clasa politică și alegători și cam ce mai înseamnă democrația în această țară UE! 


Un alt caz s-a petrecut în Croația: pe 1 decembrie 2013, croații au inclus în textul Constituției definiția firească a căsătoriei și a familiei. Această consultare populară a fost solicitată de cetățeni dar împotriva voinței guvernului croat, care urmărea legiferarea „căsătoriei” între persoane de același sex. Aproape 750.000 de croați sprijiniți de cultele creștine și comunitatea mozaică au cerut în scris organizarea referendumului, la care 66% dintre votanți au decis în favoarea protejării prin Constituție a căsătoriei sub forma sa naturală, firească. Câteva luni mai târziu, Parlamentul croat, neavând nicio cale legală de a trece peste rezultatul referendumului, a adoptat o lege care permite așa-zisele „uniuni civile” pentru cuplurile de același sex, oferindu-le astfel un statut civil, e drept inferior căsătoriei!


La polul opus, aleșii din Ungaria (2012), Slovacia (2014) și Macedonia (2014) au ascultat voința majorității și rămânând fideli valorilor fundamentale ale civilizației europene, au modificat Constituțiile acestor țări, în sensul protejării instituției familiei recunoscută exclusiv sub forma a ceea ce reprezintă căsătoria între un bărbat și femeie. 


Două concluzii și totodată învățăminte trebuie să desprindem noi, oamenii politici chemați de români să îi reprezentăm în Parlamentul țării, din cele prezentate mai sus.


Prima este aceea că, din păcate, devine tot mai vizibilă o nouă linie de separație în interiorul continentului european.

Unsprezece națiuni europene, estice și sud-estice, din care 7 din UE, protejează familia naturală prin Constituție. De cealaltă parte, tot unsprezece țări din vestul și nordul continentului au optat pentru redefinirea noțiunii de familie conferind același statut relațiilor între persoane de același sex.

Tocmai când credeam că Europa este în sfârșit unită, asistăm la căderea unei noi cortine ideologice care marchează noua diviziune: nu economică, militară sau politică, ci una între sistemele de valori. O perspectivă mai mult decât îngrijorătoare, și pe care cu siguranță fondatorii construcției europene – ei înșiși creștini - nu au dorit-o sau prevăzut-o.

A doua și cea mai importantă lecție este aceea a consecințelor conflictului dintre cetățeni și reprezentanții lor. În Croația și Slovenia, aleșii au ignorat semnalele venite dinspre societatea civilă și au provocat-o pe aceasta la acțiuni civice într-adevăr spectaculoase, care au reflectat grava antagonizare dintre electorat și politicieni. În același timp, colegii parlamentari din Ungaria, Slovacia și Macedonia par să fi înțeles mai bine voința publică…

În contextul în care în România se dezbate o mai largă revizuire a legii fundamentale, impusă de realități și deziderate politice și economice, ar fi înțelept ca oamenii politici să asculte vocea celor care, prin Biserica Ortodoxă Română, Biserica Catolică și organizații ale societății civile, au cerut modificarea articolului 48 al Constituției în sensul definirii clare a soților ca „bărbat și femeie”.


Această cerere, inițial acceptată, a fost ulterior respinsă de Comisia de revizuire, în timpul dezbaterilor din primăvara anului 2013. Am fost informat recent că a luat ființă un comitet cetățenesc de inițiativă pentru revizuirea Constituției. Acesta este alcătuit din reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale de promovare a valorilor familiei care reclamă pericolul ca familia să sucombe în fața ideologiei relativismului moral fără limite.


România are un sistem moral-valoric ce îmbrățișează moștenirea iudeo-creștină. Concluzia tuturor sondajelor și cercetărilor sociologice este că cetățenii români sunt fideli familiei și valorilor acesteia . Stă în decizia noastră, a membrilor Parlamentului, să dovedim că înțelegem să respectăm dorința și valorile majorității românilor. 

Vă invit să răspundem acestor semnale, prin adeziunea la ideea că apărarea prin Constituție a familiei are drept obiect punerea la adăpost de disputele politice și de influențele ideologice; că recunoașterea, prin legea fundamentală, a uniunii dintre un bărbat și o femeie este însăși definiția dreptății, a justiției și a responsabilității, în vremuri de acută relativizare a valorilor.


În textul propunerii legislative pentru revizuirea Constituției României, să modificăm corespunzător articolul 48, care definește Familia. 

Relativismul moral și social nu are drept finalitate decât un singur lucru: dizolvarea modelelor și valorilor autentice și lepădarea de orice formă reală de identitate. Relativismul face ca răul să devină simpatic iar binele incomod, relativismul ne face să uităm cine suntem și ne lasă pradă, dezbrăcați de personalitate și responsabilitate, utopiilor gata să reconstruiască lumea pe baza ingineriilor sociale. România nu are nevoie de revoluții culturale, România trebuie consolidată pornind de la valori și credințe solide, iar familia este temelia civilizației și a evoluției umanității în direcția desăvârșirii esenței spiritului creator din om! 


Daniel Gheorghe, deputat PNL 








Read more...

luni, 9 martie 2015

Teatru pentru copii mici, mici: Harap Alb

0 comentarii



Dragi prieteni,

Va anuntam cu bucurie ca începe o noua serie de spectacole de teatru pentru copii.
Compania de teatru pentru copii Hopa Trop este cunoscuta cu o serie de spectacole dedicate copiilor mici, mici ( 2-5 ani), spectacole nonverbale insotite de muzica live.
Incepind cu 14 martie (cind va avea loc avampremiera) vom da drumul unor serii de spectacole de teatru exclusiv de umbre ( insotite de muzica live), inspirate din basmele romanesti dedicate copilasilor mai maricei, incepind cu virsta de 4 ani.
Primul basm pe care il vom transpune in lumea teatrului de umbre este Harap-Alb.
Asadar va asteptam pe 14 martie de la ora 11.00 la Green Hours unde va avea loc avampremiera spectcolului de teatru de umbre Harap-Alb, piesa insotita de muzica live.
Bilet: 20 lei/ persoana.Nu este nevoie de inscrieri prealabile.

(Afiş: Ana Sichitiu)
Read more...

sâmbătă, 7 martie 2015

Conferinţă: Educaţia sexuală şi sexualizarea copiilor

0 comentarii


Doamna Antonia Tully va susţine pe 16 martie conferinţa "Educaţia sexuală şi sexualizarea copiilor. Situaţia din Marea Britanie".

D-na Antonia Tully este coordonatoarea campaniei „Safe at School” („În siguranță la școală”) din Marea Britanie.

Evenimentul va avea loc luni, 16 martie, de la ora 18.00, în sala Rotterdam a Hotelului „Double Tree”, strada Nerva Traian, nr. 3A. 


Intrarea este liberă şi se asigură traducere în limba română.

Conferinţa va fi reluată a doua zi.


Read more...

joi, 5 martie 2015

Târgul de Mucenici

0 comentarii


Fundaţia Kogaion 115 organizează Târgul de Mucenici, în curtea Muzeului Naţional al Ţăranului Român, în perioada 6 - 8 martie 2015.

Special pentru aceste zile, din Stăuceni, județul Botoșani, moldovence pricepute vor veni să prepare, sub ochii vizitatorilor, mucenici tradiționali, frământați din făină de grâu, insiropați cu miere și pudrați din belșug cu miez de nucă.

Indiferent de denumirea lor (Mucenici, Sfinți, Brânduși, Bradoși, Moși de paresimi), în funcție de zonele etnografice ale țării, aceste copturi au formă de om, albină, pasare sau de colac. Pentru acest eveniment vor fi pregătiți și mucenici uriași, cu înălțime de un metru și având chip de om. Aluatul gustos va fi împletit și sub forma de soare sau de hartă a României.

În târg se vor găsi și obiecte tradiționale, lucrate cu multă măiestrie de meșteri autentici. Pentru ziua de 8 Martie, Ziua Femeii, puteți alege de aici, persoanelor dragi, cadouri cu totul deosebite: ii cu alesături, rochii din lână împâslită, genți din piele naturală cu motive naționale, obiecte de ceramică pictată, din lemn sculptat, straie și podoabe tradiţionale, icoane pe lemn sau pe sticlă.

Pentru cei care respectă zilele de post, gospodinele vin la târg cu zacuscă de vinete sau de ghebe, miere și păstură, dulceţuri, siropuri şi sucuri naturale sau mere aromate, păstrate cu mare grijă peste iarnă. Nu vor lipsi nici brânzeturile de capră, preparatele din pește, prăjiturile de casă, plăcintele de Turnu, turta dulce din Covasna și palinca din Bistrita Năsăud.

În curtea din spate, iubitorii de antichităţi pot găsi obiectul mult dorit la colecţionarii de artă.

Pentru a cinsti cum se cuvine ziua celor 40 de mucenici, sunteţi aşteptaţi cu mâncare proaspăt gătită: sărmăluţe de post, tocană de primăvară şi mucenici muntenești aburind la ceaun, cu multă scorțișoară și nucă pisată.

Intrarea la târg este liberă.

Program zilnic: 10.00 – 18.00
Read more...

miercuri, 4 martie 2015

Pr. Calciu: Al doilea cuvânt către tineri

0 comentarii


Biserica lui Hristos este vie și liberă. În ea ne mișcăm și trăim prin Hristos, Care este Cap al Bisericii, având libertate deplină – căci în ea cunoaștem Adevărul, iar Adevărul ne face liberi. Ioan 8:32 Când surâzi unui întristat; când ajuți unui bătrân să pășească mai ușor; când dai pomană săracului și-l vizitezi pe bolnav; când rostești Doamne, ajută-mă! - ești în Biserica lui Hristos. Când ești bun și îngăduitor; când nu te superi pe fratele tău, chiar dacă acesta ți-a rănit sensibilitatea; când zici: Doamne, iartă-l! - ești in Biserica lui Hristos. Când muncești cinstit acolo unde te afli și când seara te întorci ostenit, dar cu zâmbetul pe buze, la ai tăi, aducând cu tine o lumină caldă și plină de omenie; când răscumperi răul prin iubire - ești în Biserica lui Hristos.

Nu putem vorbi de voievozii români dărâmându-le ctitoriile; nu putem vorbi de Mihai Viteazul făcând să dispară într-o singură noapte Biserica Enei! Nici o cramă, nici o cârciumă Dunărea, nouă sau veche, nu poate echivala măcar o singură piatră din temelia Bisericii Enei. Nici o doctrină ateistă, nici un argument așa-zis „științific” nu te poate opri, tinere prieten, de la interogația despre existență și sensul ei, despre Dumnezeu și mântuire!

Părintele Gheorghe Calciu, predică 1978
Read more...